Priveste

Intr-o zi ca aceasta, cu sabia ploioasa a lui Damocles atarnand deasupra capului obosit al capitalei, privesc pe geam in departare, cu ochii atintiti la turla alba a bisericii. Ma uit apoi spre blocurile triste si cenusii si incerc sa vad dincolo de beton, dincolo de usi, de mobila…ma gandesc ca in fiecare camera e un om diferit. Un om care iubeste. Un om care sufera. Un om care e nervos. Un om care plange. Un om care se cearta. Un om care rade. Un om care doarme si viseaza. Un om care nu doarme, dar viseaza.

Un om care se uita pe geam la cladirea de birouri din departare si scrie povesti…

Un altul care se gandeste la mine…

 

Nihil – Ion Minulescu
Ascultă!…
Nisipul aleii
Trosneşte ca focul din vatră,
Şi treptele scării de piatră
Sărută pantofii femeii
Ce bate grăbită la poartă
Cu degete-absente de statuie spartă…

Priveşte!…
Tăcerea coboară-n spirale
Rotunde şi-ovale,
Ca nişte confeti de-aceeaşi culoare…
Aleea-i o stradă cu două canale
În loc de trotuare,
Castanii par mături proptite de zid,
Iar scara de piatră (în loc să se urce)
Coboară cu treptele-n vid…

Priveşte şi-ascultă –
Ce linişte goală…
Solemnă…
Şi mută!…

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Deşteaptă-te, frate, şi nu mai visa,
C-afară nu-i nimeni –
Nimic din ce-ai vrea
O dată măcar să mai fie…
E numai femeia din fotografie,
O mapă cu “lied!-uri” de Grieg pe pian
Şi fumul ce urcă din pipă-n tavan…

 

 

Foto

Advertisements
Tagged , , ,

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: