Broken path

Alerg pe o poteca a carui destin este pecetluit, rup firele de iarba de pe margini pentru ca mi se pare ca verdeata lor constrasteaza cu norii de furtuna, pentru ca mi se pare ca rad de nimicnicia mea, pentru ca la anul ele vor rade din nou, iar eu nu voi mai fi. Alerg pana cad in genunchi, ma ridic si iar cad si cu genunchii juliti si cu ochii in lacrimi, fara a sti de ce, merg incet. Pentru ca am uitat de ce alergam. Pentru ca nu mai vreau sa merg pe poteca, pentru ca vreau sa ma abat de la drum si sa merg prin iarba, sa o calc in picioare si sa-i spun…priveste, eu sunt omul pentru care tu ai izvorat din strafundul pamantului si din inaltul cerului, eu sunt omul care simte si care plange, care rade si care sufera pentru a fi fericit. Eu sunt omul care alege alt drum. Eu sunt. Si tu nu mai esti.

Advertisements

3 thoughts on “Broken path

  1. G1G1 says:

    Am citit pana la iarba… si de acolo m-ai pierdut… dar intentia conteaza

  2. lunabeteluna says:

    asa-i asa-i, admir efortul >:D<

  3. […] nici cel care se ocupa de decoruri, nici sufleurul. Doar actorii ceilalti au tendinta de a migra mai rau ca pasarile. Nu mai ai ce sa faci decat sa lasi capul pe umarul spectatorului din dreapta […]

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: