Lunabeteluna's Blog

final de 2011

29 Dec 2011 11 Comments

by lunabeteluna in feelings

Ca la sfarsitul fiecarui an, trebuie sa tragem linia imaginara, sa scadem, sa insumam si sa multiplicam, pentru a vedea rezultatul timpului ce s-a scurs. Anul asta l-as incadra la categoria schimbari. Multe, diverse si totusi binevenite. Mi-am definit mai mult asteptarile, dorintele si viziunea asupra lucrurilor ce mi le doresc. Am facut primii pasi, marunti, dar importanti spre ceea ce vreau. Am invatat foarte multe despre oameni, despre straini, despre apropiati, despre prieteni si despre mine prin prisma lor. Desi nu-mi place sa zic, anul ce e pe sfarsite mi-a adus maturitate, pe care desi o sfidez la orice intalnire, imi foloseste in a intelege mai bine unele actiuni si ma inteapa de fiecare data cu o seringa ce contine doza de indiferenta. Cred ca asta e remediul. Sunt atat de multi oameni rau intentionati, carora nu le pasa decat de propria persoana, incat iti vine sa te intrebi cateodata de nu e mai bine sa te retragi undeva in munti.

Desi am fost putin mai Grinch Sarbatorile astea, cat am fost acasa am revazut atat de multa lume draga mie, incat nu am reusit sa stau locului nici macar o ora. Imi pare rau ca nu m-am putut intalni cu toti cei cu care imi propusesem, dar timpul e scurt si noi supusii lui. Am invatat ca nu e nimic mai frumos decat bucuria din ochii unui om caruia ii face placere cu adevarat sa te revada si caruia ii vine sa te stranga in brate din cinci in cinci minute de fericire ca v-ati reintalnit. Mai mult decat banii, o casa frumoasa sau zeci de cadouri, tin foarte mult sa am in jurul meu prieteni adevarati, cu toate defectele lor enervante sau calitatile pe care le pretuiesc si pentru care ii admir. Viata asta e prea scurta ca sa ne facem nervi inutili. Si prea frumoasa ca sa nu o impartim cu cei dragi…

Lumea a cam uitat sa spuna multumesc…asa ca…MULTUMESC pentru inca un an impreuna.

p.s. multumesc, tie in special, pentru inca un an de dragoste, plin de realizari

iaurt si Mos Craciun

22 Dec 2011 12 Comments

by lunabeteluna in feelings

Cred ca sarbatorile se incapataneaza sa ma convinga ca merita. Astazi de exemplu incercam sa mananc un iaurt natural mare, dar fara lingurita. Mai avea cam un sfert pe fund si am zis ca daca il ridic cat mai sus, o sa se scurga linistit pana in stomac. Dar n-a fost sa fie asa – legea gravitatiei m-a injurat domol, astfel incat juma din iaurt mi-a aterizat fix pe fata. Am ridicat privirea si am zambit colegilor, afisand o mustata alba de toata frumusetea. Nu-i nimic, m-am ras in cateva secunde si am incercat iarasi: mi-am zis ca daca il agit, devine mai lichid. Asa ca l-am agitat: si iaurtul mi-a aterizat in par. Nu stiu care e treaba, dar cineva chiar vrea sa ma transforme in Mos Craciun anul asta, dezorientat probabil de pulovarul rosu cu alb pe care il port. Sper doar ca nu e subconstientul meu.

miercurea fara cuvinte

21 Dec 2011 16 Comments

by lunabeteluna in feelings

Foto & WW starts here

green mood

19 Dec 2011 3 Comments

by lunabeteluna in feelings

Oricate cani de vin fiert as bea si oricate colinde mi-ar invada timpanele, tot nu reusesc sa intru in atmosfera asta de Craciun. N-am facut inca brad, dar cel mai probabil o sa fac unul cand ajung acasa, in ajun, asta ca sa nu intrerup traditia de atatia ani. Si pentru ca am niste globulete pe care le iubesc enorm de mult. Eram mult mai fericita in alti ani cand venea Craciunul, acum tot ce ma framanta e sa cumpar cadouri…nu de alta, dar mama deja m-a anuntat ca vrea cadou sub brad, si am si o reputatie de pastrat, aceea de a lua cadouri potrivite – si prin asta inteleg si frumoase si utile si in functie de ce reusesc sa prind cand cineva isi exprima dorintele. Astept inca sa ma prinda sentimentul ala transmis cel mai bine de un cantecel la bere (sau cel putin asa il retin eu)…”De Craciun, fii mai bun…”. Nu zic, de donat am donat pentru cei mai putin tinuti in brate de soarta, dar asta nu pentru ca e sarbatoare, ci pentru ca vroiam de mai mult timp sa donez si se pare ca numai in preajma Craciunului se deschid portile si primeste lumea; de facut cinste am facut; de dat din cap si trecut peste faze am dat…dar, cum cu o floare nu se face primvara, asa nici cu un glob nu se face sarbatoare. Nu stiu daca e lipsa zapezii pe care o invoca toata lumea, faptul ca am imbatranit sau lumea asta nebuna si lacoma te da peste cap, cert e ca anul asta ma simt ca un Grinch, fara partea de distrus Craciunul pentru restul lumii. Asa cum zicea un filosof de-al meu, fa in asa fel incat actiunile tale sa nu afecteze spatiul de actiune al celorlalti…

fericire

17 Dec 2011 2 Comments

by lunabeteluna in feelings

Today’s mood…

M-am intrebat deschis si eu, ce-i fericirea, dragul meu…

cum mi-am petrecut dimineata

16 Dec 2011 2 Comments

by lunabeteluna in feelings

Ziua de azi a inceput somnoroasa, ca de obicei, cu telefonul sunand la o ora absurda, cu mana nervoasa cautandu-l pentru a apasa pe butonul de amanare. Intr-un final, am ridicat ochii, am apasat butonul si am pornit laptopul. Ma astepta un mesaj de la Mihaela Radulescu si trebuia sa-l imbrac in haine noi si sa-l trimit mail. Am mai clipit de doua ori, m-am ridicat din pat si m-am dus la baie, moment in care mi-am aruncat ochii pe ceas si mi-am dat seama ca e tarziu. O trecere usoara pe viteza a 4a, fast mode, spalat, haine, palton, iesit pe usa. Bineinteles, cu 50 de metri inainte sa ajung in statie trece autobuzul triumfal prin fata mea, facandu-mi in ciuda. Desi pe tocuri, m-am ambitionat sa alerg. Si l-am prins. Sic! Din nou acelasi ritm alert spre birou, intru furtunos in scara si trag de usa biroului meu. Nimic. Ma duc in partea cealalta. Nimic. Nu era nimeni. Nu tu secretara, nu tu contabila, nimic. Ma apuc de dat telefoane – sefu e la o filmare, alt coleg e racit, altii sunt acasa. Telefonul meu face infarct si ramane fara baterie, dar nu inainte de a primi promisiunea unei sosiri cu o cheie in 15 minute. Ma asez pe scari, in incercarea de a ma face cat mai confortabil. Dar n-a fost sa fie, radet-ul lucra la subsol si m-a asfixiat cu un miros delicat. Am parasit prima incapere si m-am apropiat de iesire, cu gandul sa ma lipesc de geamul mare pana o veni cineva. Portarul a fost de treaba si mi-a oferit un scaun, dupa care a inceput sa-mi spuna povestea vietii. Fascinant. Cele 15 minute pentru cheie s-au transformat in 45, iar acum incerc sa readuc din nou caldura in oasele inghetate.

Nu-i nimic. Viata e frumoasa. Mai putin diminetile.

miercurea fara cuvinte

14 Dec 2011 26 Comments

by lunabeteluna in feelings

Just brilliant…

Linden Gledhill e numele fotografului care a realizat aceste poze geniale…

WW starts here

milk & honey

11 Dec 2011 4 Comments

by lunabeteluna in feelings

Sunt momente in viata cand te opresti putin din treaba ta de toate zilele, pui pe pauza modul “busy bee” si te intorci la stupul tau. Plin pe antene de miere, te uiti in jur si vezi ca restul albinelor si-a pregatit cate o celula in fagure, ba unii au mai spart peretele dintre doua celule si si-au marit-o, vezi depozite de miere personala si tot asa. Uimit putin de ce se intampla in stup, iesi putin pe margine sa iei aer si in acel moment te loveste imensitatea lumii de afara. Si desi e cald si bine si multa miere in fagurele tau, afara e soare, mii de copaci si cel mai important, mii de flori. Iar trandafirul acela galben, din gradina de peste rau, ti s-a parut mereu prea departe, dar azi, si numai azi, simti pentru prima data ca poti ajunge la el. Iti intinzi aripile si zbori. Cateodata nu mierea e totul, ci zborul…